Tinerete fara batranete
11 Iulie 2008Petrecerea urma sa inceapa undeva in jur de ora 2 dupa-masa. Am plecat de la servici la 8 dimineata, am mers acasa, am mancat ceva in graba, m-am dushat si-am bagat un somn scurt. Pe la 4 am reusit sa ma deplasez, cu chiu cu vai spre chef. Nu dormisem nici prea mult si nici prea bine, da’ aveam chef de chef. Dupa spusele lu’ Stefan, petrecerea asta e de obicei strashnica rau: se inchide o strada intreaga si se face chef la comun cu vecinii, ca in orice comunitate de periferie care se respecta.
Ajuns acasa la Stefan, n-am vazut nici lume in strada, nu era nici strada inchisa, nu se auzea nici muzica. Hopa, ce-i asta, parastas? Am intrat in curte si am salut cele cateva persoane care se adunasera deja. Sa fi fost vreo 10 oameni, cu tot cu 3-4 puradele mici care faceau galagie si in acelasi timp, atmosfera pe acolo, spre disperarea parintilor si deliciul celor care apreciaza copiii (aici ma includ si pe mine). Il vad pe Stefan ca se deplaseaza impiedicat spre mine si ma intreaba ce mai fac? Era deja aproape beat. Imi spune ca lumea o sa se adune pe la 7 sau 8, majoritatea celor chemati amanand invitatia . Mi-a parut rau ca n-am mai apucat sa dorm putin, da’ mi-a trecut repede cand am vazut ca Stefan a avut inspiratia sa inchirieze o jacuzzi, pe care o montase in curte.
Am mancat niste gratare (pentru ca si canadienii au prins moda de-a "gratari" tot, ca si americanii), am baut cateva beri, am povestit cu lumea si apoi m-am scuzat. Am fost si m-am schimbat in ceva lejer si sexi si m-am lansat in jacuzzi. Am fost singur cam toata noaptea acolo, se pare ca celorlalti le era frica sa "inoate cu anaconda". Nush exact ce-au vrut sa spuna, da’ m-am bucurat ca nu am stat inghesuit. Jacuzzi-ul in sine nu era mic, da’ nah, eu nu sunt un personaj tocmai micutz.
Pe la 7 a inceput sa se adune lumea, cred ca in cele din urma au fost vreo 40-50 de persoane. O adevarata petrecere, fiecare se distra in felu’ lui, in grupu’ lui, in coltzu’ lui si se integra in grupu’ mare cum putea mai bine. Eu pusesem ochii pe singura tipa simpatica (si ne-mamica) de la chef, si-am inceput sa-mi stropesc ochii cu miere, ca s-o pot privi dulce. Treaba functiona, insa ushor ushor deveneam din ce in ce mai intoxicat. Si cand devin intoxicat, darul vorbirii e primu’ care ma lasa, spre disperarea mea si-a gagicii care asteapta sa-i zic ceva inteligent. Aveam sortii impotriva, mai ales ca tipa avea prieten si daca nu ma insel, era printre cei invitati. Informatia asta nici acum n-am confirmat-o.
O chestie care m-a amuzat strashnic de tare s-a intamplat ceva mai devreme, tot cu tipa asta. Iesisem din jacuzzi si ma duceam pana in casa, sa-mi iau un prosop. Imi era cam frig pentru ca soarele apusese deja. Si cum urcam scarile terasei, o surprind pe gagica asta uitandu-se insistent la jucariile mele barbatesti (ma rog, acolo unde ar trebui sa fie, ca nu eram in jucariile goale). Am inceput sa zambesc, gandindu-ma ca probabil incearca sa-si dea seama daca am ceva acolo, sau nu. Vede ca zambesc si ca ma uit la ea si-si intoarce rusinata privirea. Eu am ramas pironit in loc si-am continuat s-o privesc, sa vad daca se uita din nou. Ca ceasu’, peste 2 secunde a tras iar cu coada ochiului spre "mine", a observat ca ma uit in continuare la ea, a rosit ca o virgina si si-a intors privirea. Am inceput sa rad (in sinea mea) si mi-am vazut de treaba.
Noaptea a continuat: am mancat, am baut, am facut mistouri, am glumit, ne-am batut cu apa…ce mai, o petrecere foarte simpatica. Eu eram cel mai relaxat, pentru ca ma balacaream, de cele mai multe ori singur in jacuzzi, bucurandu-ma de un lux de care numa’ bogatasii au parte. Da’ ma tot manca putzulica sa intru in vorba cu don’soara care ma admirase mai devreme, ca asha-s eu: daca-mi dai un pic de atentie, tre’ sa vad ce mi se mai poate cuveni. Stiu ca la un moment dat am fost impreuna in piscina, da’ nu tin minte cat timp sau daca am povestit ceva. Eram cam ametzit, asha ca de la un anumit punct am inceput sa beau apa. Urasc sa fac sex si sa nu tin minte. Numa’ ca pana m-am trezit din betie, tipa disparuse. M-am uitat stanga-dreapta, dreapta-stanga, de sus in jos si invers…nicaieri. Si nu erau nici cei 2 tipi cu care venise. "Eh, asta e" imi zic, "a plecat!", si mi-am continuat linistit recuperarea si relaxarea.
Ceva mai tarziu s-a umplut jacuzzi-ul de lume si imi amintesc ca povesteam cu Stefan si cu prietena-sa, cand deodata aud niste voci cam rastite in spatele meu. Unul dintre vecinii lu’ Stefan, un tip de aproape 1.90 si bine facut se certa cu singuru’ reprezentant al rasei afro-americane de la petrecere, un tip care pana atunci fusese mai mult decat de gashca (pe vecinu’ superman il stiam mai demult si stiam ca e ok). Vecinu’ l-a impins pe asta mic si niegru’, de era sa treaca printr-o poarta, moment in care Stefan s-a ridicat…si-a picat (pen’ ca era prea beat) si eu am sarit din jacuzzi si l-am oprit pe asta mai malac. Pe negru il oprise un prieten cu care venise la petrecere. Sare prietena-sa tipului pe care l-am oprit, mai sa ma bata, ca sa nu-i spun ei sa taca din gura, ca nu e vinovata. Eu ma uitam ca la circ, pentru ca nu-i spusesem nimic ei si tipului nu apucasem decat sa-i zic sa se calmeze, ca nu-i nici timpu’ nici locu’ pentru un scandal. Am ridicat o spranceana, i-am zis sa nu se ia de mine degeaba, ca n-am nimic cu nimeni si cam asta a fost tot. Negru a ramas, cei 2 (el si ea) au plecat acasa.
Ei bine, multumita scandalului, am aflat unde-i tipa despre care va vorbeam mai devreme: se imbatase destul de bine; a luat un taxi da’ n-a ajuns decat la 50 de metri de casa lui Stefan, pentru c-a avut un "accident" in masina si ala a dat-o jos. Pe urma a avut un atac de panica si pe cand eu aflam toate astea, in fatza casei erau o ambulanta si un echipaj de politie. Medicii de pe ambulanta acordau primu’ ajutor si politia incerca sa-l calmeze pe Stefan, care acum aflase despre ce-i vorba si se infiintase acolo "sa discute cu domnii ofiteri". De mentionat ca Stefan are o ciuda intrinseca pentru politisti, mai ales atunci cand e beat, asha ca s-a dus la politisti cu atitudinea de "buricu’ pamantului", sa vada cine-s ei de-si permit sa-i deranjeze chefu’ si de ce e o tipa intinsa pe gazonu’ lui. Prietena-sa urla la el sa intre in casa, unu’ din politisti il ruga sa se calmeze si sa mearga inapoi in curte, iar celalalt era mai in spate, cu mana pe pistol, gata sa-l foloseasca in caz de nevoie.
PS: Pentru Stefan cheful a fost mai costisitor decat a crezut initial (el a cumparat toata bautura si mancarea, plus ca a oferit si locatia): poarta in care cei 2 s-au impins e a vecinului de langa si-a fost aproape rupta in impact. Costul estimativ al reparatiilor: +1000 de dolari. Dimineata cand ne-am trezit, am realizat ca-i lipseste telefonul. Initial am crezut ca poate l-a ratacit prin casa. Gresit. Cineva l-a furat. Nokia N95 8G, pret estimativ: 500 de dolari. Decizia de a nu mai face niciodata chef acasa: NEPRETUITA!
